Profesorul doctor Mircea Beuran trage un semnal de alarmă dur cu privire la stilul de viață modern care ne sabotează sănătatea, atât nouă, cât și copiilor noștri. Problemele pornesc de la dependența de ecrane și ajung la obezitate infantilă, cu consecințe uneori tragice.
Regula de aur pe care am uitat-o cu toții
Suntem mereu pe fugă, încercând să bifăm totul de pe listă. Dar v-ați gândit vreodată la prețul pe care îl plătim pentru acest ritm nebun? Medicul Mircea Beuran pune punctul pe i și vorbește despre o realitate pe care mulți o ignoră.
„Deci, la multitudinea tipurilor de criză, este greu să dai o reţetă ideală cum am putea trăi, dar am putea să găsim nişte palieri în care am putea să ne regăsim, să ne recâştigăm şi să îmbunătăţim stilul de viaţă. În primul rând, dacă ne uităm aşa pe categoria de vârste, o problemă o ridică tineretul şi o parte din adulţii care sunt deja foarte dependenţi de ecrane”, a explicat profesorul.
Si tot el ne reamintește de o formulă clasică, aproape uitată în goana după deadline-uri. „Apoi nu se mai respectă intervalul acela de 8-8-8, adică să munceşti 8, să te odihneşti 8 şi să ai un timp pentru tine.”
De ce ne îngrășăm copiii fără să știm
Pe lângă oboseală și stres, obiceiurile alimentare toxice au devenit normă. Gătitul acasă a devenit o raritate, în special pentru tineri, iar comenzile de la fast-food sunt la ordinea zilei. E drept că e mai comod, dar costurile ascunse sunt uriașe.
„Dacă mâncarea ar trebui gândită, ar trebui foarte bine controlată şi, în special, alimentele care sunt procesate, alimentele care conţin sare multă, afumătură, cele care conţin nitriţi, nitraţi, euri, etc., deci aici ar trebui, pe de o parte, să controlăm, dar trebuie să şi educăm generaţia care nu mai găteşte acasă, ci mănâncă în oraş, de foarte multe ori, fără să ştim exact compoziţia mâncării”, subliniază medicul.
Numai că drama cea mare se transferă la cei mici. Copiii sunt cei mai afectați, pentru că, pe bune acum, ei copiază exact ce văd în familie. Potrivit Bravonet, medicul atrage atenția asupra unei explozii de cazuri de obezitate infantilă. „Apoi trebuie să înţelegem că a crescut numărul de copii care au o suferinţă metabolică şi vedem obezi de la vârstele de 9, 10, 11 ani, procente care sunt în creştere în România şi lucrul acesta se motivează prin stilul de viaţă a copilului în interiorul familiei în care te creşte. Dacă el, de la 2-3 ani, mănâncă ce mănâncă adultul, sau ce aduc adulții de la diferite fast-fooduri, lucrurile acestea nu pot să ducă la o dezvoltare normală.”
Bona digitală și pericolele ei nevăzute
Pe lângă mâncarea plină de aditivi, un alt inamic periculos stă la pândă în casele noastre: tableta care joacă rol de bonă digitală. Comoditatea de a oferi unui copil un telefon pentru câteva minute de liniște vine cu un preț imens.
Iar lucrurile stau chiar mai rău.
„Dacă el, de la 2-3 ani, primește deja un gadget să se joace și îi vedem foarte inteligenți în a descoperi modalități diferite de a intra pe tot felul de platforme, numai că intră într-un dialog virtual cu o lume care și-o selectează de foarte multe ori pe care nu o înțelege și care poate de foarte multe comportamente nocive”, avertizează profesorul Beuran.
Când granița dintre realitate și lumea virtuală dispare din mintea unui copil (un proces pe care el nu îl poate controla), se poate ajunge la tragedii. Exemplul oferit de medic este cutremurător și arată cât de gravă este, de fapt, situația. „De multe ori familia nu-i explică anumite lucruri care nu sunt reale din ceea ce vede. Și putem să motivăm aceasta cu o seamă de exemple în care copii de vârstă până la vârsta de 15-18 ani au tot felul de evenimente fizice. Nu înțeleg că nu poți să te urci pe fereastră și să fii îmbrăcat în costumul unui mare erou și să crezi că tu poți să zbori dintr-un bloc în altul.”
