Mulți oameni evită cartofii, pastele sau orezul de teamă că aduc kilograme în plus. Mihaela Bilic, medic nutriționist, spune însă că modul de preparare poate schimba efectul acestor alimente. Explicația ei nu ține de o dietă strictă, ci de un pas simplu: după ce sunt fierte, aceste alimente pot fi lăsate să se răcească.
Potrivit explicațiilor oferite, amidonul rezistent se găsește în banane verzi și apare în cartofi, orez sau paste după fierbere și răcire. Comparativ cu varianta caldă, alimentele consumate reci îngrașă mai puțin, deoarece prin răcire amidonul se recristalizează și devine rezistent la digestie, având efect prebiotic.
Asta înseamnă că preparate obișnuite precum salata orientală, orezul de la sushi sau salata de paste pot avea un dublu avantaj. Pe de o parte, rămân variante familiare în meniu, iar pe de altă parte hrănesc bacteriile benefice din intestin. Într-o explicație citată de Revistaioana, Mihaela Bilic a arătat ce le leagă pe toate: „Ce au în comun salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste? Amidon rezistent, adică o formă de carbohidrat cu care se hrănesc bacteriile benefice din intestin. Amidon rezistent găsim în bananele verzi și în cartofi, paste făinoase sau orez, care după ce au fost fierte sunt lăsate să se răcească”.
Schimbarea apare în structura amidonului. După gătire și răcire, acesta devine mai greu de digerat, iar astfel se transformă în hrană pentru microbiotă, adică pentru bacteriile benefice din intestin. Mihaela Bilic rezumă clar acest mecanism: „Prin răcire, amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Deci, salata orientală și orezul de la sushi îngrașă mai puțin și au efect prebiotic”.
Medicul nutriționist a explicat și ce sunt prebioticele, precum și alte surse alimentare care susțin microbiota. „Ce înseamnă prebiotice? Sunt glucide cu lanț scurt cunoscute sub numele de fibre alimentare, o categorie de carbohidrați pe care nu îi putem digera, dar care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Microbiota se hrănește cu liliacee și asteracee. Prazul și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, din guma de mestecat, au efect prebiotic”.
În același timp, Mihaela Bilic atrage atenția că nu toți carbohidrații au același efect în organism și că nu toate fibrele sunt identice. „Alimente pe care nu le putem digera, dar ajung în colon unde sunt fermentate și descompuse de flora microbiană. Bacteriile benefice din intestin ‘se hrănesc’ cu fibre și carbohidrați, adică fix ce evităm noi în dietă de frică să nu ne îngrășăm! Nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă! Aflați ce să mâncați ca să fie bine și pentru siluetă și pentru microbiotă!”.
Informațiile publicate nu precizează cantități recomandate, timpul exact de răcire sau eventuale efecte secundare. Ce este prezentat clar este mecanismul: prin răcire, amidonul devine rezistent la digestie, are efect prebiotic și aceste alimente îngrașă mai puțin decât atunci când sunt consumate calde.
