Sănătatea intestinului capătă o importanță tot mai clară atunci când vine vorba despre îmbătrânire. Un studiu publicat în jurnalul Nature Communications a identificat o legătură clară între compoziția bacteriilor intestinale și fragilitatea la femeile în vârstă. Mai exact, o diversitate microbiană mai redusă și o funcție afectată par să fie asociate cu un risc mai mare de îmbolnăvire și deces.
Analiza a inclus un lot suedez format din 2.081 de femei cu vârste între 75 și 80 de ani. Cercetătorii au verificat apoi rezultatele într-o cohortă independentă din China, mai mică, alcătuită din 1.448 de bărbați și femei vârstnici. Direcția concluziilor a fost aceeași. Acest detaliu contează într-un subiect atât de sensibil, pentru că autorii nu s-au limitat la o singură populație, iar numeroase asocieri observate la femeile din Suedia au fost regăsite și în grupul chinez.
Studiul nu arată că microbiota „provoacă” direct fragilitatea și nici nu oferă o soluție rapidă prin dietă sau suplimente. În schimb, sugerează un lucru important pentru sănătatea de mai târziu: intestinul pare să păstreze semne ale modului în care îmbătrânește organismul, inclusiv ale vulnerabilității la boli, căzături, afectare funcțională și deces. În geriatrie, fragilitatea descrie o stare în care corpul devine mai vulnerabil, fiind legată de funcția fizică și mentală, dar și de modificări fiziologice.
Pentru a evalua această stare, cercetătorii au folosit Frailty Mortality Index, pe scurt FMI, un indice care combină dimensiuni funcționale, fiziologice și psihologice asociate cu fragilitatea și cu riscul de mortalitate. Când FMI a fost mai ridicat, au fost observate și o diversitate microbiană mai scăzută, mai puține gene microbiene și o capacitate funcțională predictivă mai mică în microbiota intestinală. Aceste caracteristici au fost apoi corelate cu funcția fizică, mortalitate și leziuni provocate de căzături.
Au fost identificate 404 specii bacteriene asociate semnificativ cu FMI. Multe dintre aceste legături au apărut și în cohorta chineză independentă. Potrivit Lyla, studiul s-a bazat pe date din cohorta SUPERB, care a inclus cele 2.081 de femei suedeze de 75-80 de ani, plus cohorta chineză de 1.448 de adulți vârstnici.
Marina Vilar Geraldi, cercetător la Sahlgrenska Academy, Universitatea din Gothenburg, a explicat importanța validării în al doilea grup: Rezultatele noastre arată că microbiota intestinală reflectă aspecte cheie ale fragilității la adulții în vârstă. Este deosebit de interesant că mai multe dintre asocieri au fost replicate într-o cohortă independentă din China, ceea ce întărește relevanța descoperirilor.
Mesajul practic rămâne însă unul prudent. Studiul nu spune ce alimente cresc sigur diversitatea bacteriană, ce suplimente ajută, dacă există teste utile pentru publicul larg sau ce schimbări de stil de viață reduc vizibil riscul. Datele disponibile nu oferă aceste răspunsuri, iar rezultatele nu pot fi transformate onest într-o recomandare de tratament sau într-o listă de cumpărături.
Totuși, concluzia generală este relevantă: microbiota intestinală merită urmărită mai atent atunci când vorbim despre îmbătrânire și pierderea independenței. Mattias Lorentzon, profesor la Universitatea din Gothenburg și consultant senior la Spitalul Universitar Sahlgrenska, a subliniat direcția următoare: Fragilitatea este o afecțiune complexă, iar descoperirile noastre sugerează că microbiota intestinală poate fi o parte importantă a imaginii de ansamblu. Următorul pas este să investigăm dacă aceste modele microbiene pot ajuta la evaluarea riscului sau pot constitui baza pentru intervenții viitoare.
Așadar, studiul deschide o direcție de cercetare, nu oferă încă un tratament. Până la apariția unor dovezi suplimentare, microbiota intestinală pare legată de felul în care îmbătrânim, dar nu înlocuiește consultul medical, evaluarea funcției fizice sau atenția la căderi și la starea generală.
