Zilele petrecute dintr-un call în altul, cu multe ore la laptop și foarte puține momente în care te ridici de pe scaun, pot conta mai mult decât par la prima vedere. Un studiu arată că perioadele lungi de stat jos, neîntrerupte, de cel puțin 30 de minute, sunt asociate cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer. În schimb, persoanele care s-au ridicat regulat, chiar și doar pentru a sta puțin în picioare sau pentru a face câțiva pași, au avut un risc mai mic de deces din cauza cancerului.
Un detaliu important pentru rutina de birou este că doi oameni pot petrece același număr total de ore stând jos într-o zi, dar cel care își întrerupe mai des perioadele de sedentarism ar putea avea o situație mai bună. Totuși, cercetarea nu spune că statul pe scaun provoacă direct cancer. Ea indică o asociere, nu o relație de cauzalitate dovedită.
Mesajul practic este simplu și ușor de aplicat. Sugestia principală a cercetării este să te ridici și să te miști un minut sau două la fiecare 20-30 de minute. Nu este vorba despre exerciții complicate. Pot fi incluse aici mersul până îți iei o băutură, câțiva pași prin casă, statul în picioare în timpul unui apel telefonic sau o scurtă plimbare până la imprimantă. Pentru cei care lucrează la birou, pauza poate fi legată de obiceiuri deja existente, de exemplu când primești un apel, când termini un mail mai lung sau când îți umpli sticla cu apă. Dacă lucrezi de acasă, poți opri laptopul pentru un minut și să faci turul camerei.
Potrivit Lyla, unele relatări au pus accent pe o reducere de 20% a riscului de deces din cauza cancerului. Cercetătorii au explicat însă că este vorba despre o diferență relativă. În exemplul oferit de ei, asta ar însemna o scădere de la aproximativ cinci la patru decese la 100 de persoane. Pentru un individ, diferența poate părea modestă, însă la nivelul populației poate deveni relevantă.
Autorii studiului atrag atenția că rezultatele nu ar trebui transformate într-un motiv de panică. Cercetarea nu spune că o perioadă mai aglomerată, în care ai stat mult jos, produce ceva ireparabil. Mai degrabă, indică faptul că un tipar repetat, bazat pe intervale lungi și neîntrerupte de ședere, merită întrerupt. În plus, cercetătorii au încercat să limiteze o problemă frecventă în astfel de analize, și anume posibilitatea ca unele persoane să fi stat mai mult jos pentru că deja se simțeau rău înainte de diagnostic. Din acest motiv, au exclus primii doi ani de date din studiu.
Există însă și limite clare. Datele provin din UK Biobank, o resursă valoroasă pentru cercetare, dar participanții tind să fie mai sănătoși și mai înstăriți decât populația generală. Din acest motiv, rezultatele s-ar putea să nu se potrivească la fel pentru toată lumea, inclusiv pentru persoanele tinere cu risc inițial mai mic de cancer, pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cei care au locuri de muncă fizice active.
Studiul nu arată ce tipuri de cancer sunt cele mai influențate, pentru că analizează decesele cauzate de cancer în general, nu forme specifice. Nici diferențele dintre femei și bărbați nu sunt clarificate în informațiile disponibile. În plus, măsurătorile activității au fost colectate pe o perioadă relativ scurtă, ceea ce înseamnă că nu pot reda perfect obiceiurile pe termen foarte lung. Concluzia utilă rămâne aceeași: ridică-te la fiecare 20-30 de minute și mișcă-te unul-două minute. Nu înlocuiește mișcarea regulată, dar o completează foarte bine.
