Un studiu nou realizat pe 125 de persoane cu vârste între 71 și 101 ani arată că diferența importantă în felul în care oamenii îmbătrânesc nu a venit dintr-o stare fizică mai bună, ci din modul în care gândeau și se raportau la viață. Concluzia schimbă perspectiva obișnuită asupra longevității, unde alimentația și mișcarea sunt puse de regulă pe primul loc.
Cercetătorii au testat și au intervievat oameni din Sardinia, Italia, una dintre „Zonele Albastre” recunoscute, precum și dintr-o localitate apropiată. Studiul a fost publicat recent în International Journal of Applied Positive Psychology și a analizat legătura dintre personalitate, adaptare și percepția vieții la vârste înaintate.
Rezultatele au scos în evidență două trăsături. Deschiderea către experiențe noi, definită ca o combinație de curiozitate, dorință de a învăța și acceptare a schimbărilor, s-a remarcat clar la persoanele longevive. În același timp, conștiinciozitatea a fost asociată cu un avantaj concret: participanții cu nivel ridicat la această trăsătură s-au declarat mai mulțumiți de viață și mai capabili să se adapteze la dificultăți.
Datele mai arată că persoanele cu un nivel ridicat de deschidere petreceau mai mult timp făcând activități plăcute și aveau o stare psihică mai bună. Ideea centrală este că nu este suficient să mâncați bine și să faceți mișcare. Contează și să rămâneți conectat la lucruri noi, nu doar să urmați o rutină disciplinată. În relatarea Lyla, participanții care au înregistrat un nivel ridicat de neuroticism au raportat o calitate mai scăzută a vieții și mai multe emoții negative.
Autorii articolului din International Journal of Applied Positive Psychology au formulat concluzia astfel: „Aceste descoperiri sugerează că combinația dintre trăsăturile de personalitate adaptative și resursele de adaptare promovează un stil de viață mai activ, oferind perspective asupra mecanismelor îmbătrânirii reușite.”
Studiul completează discuțiile despre longevitate cu o componentă psihologică și mută accentul de pe alimentație spre felul în care oamenii gândesc. Direcția sugerată este să faceți loc experiențelor noi, să păstrați curiozitatea vie și să nu vă închideți în aceleași rutine, mai ales dacă ele nu vă mai aduc nimic plăcut.
La fel de importantă rămâne conștiinciozitatea, descrisă ca o structură interioară care ajută la adaptare atunci când viața scoate oamenii din program. Participanții cu scoruri ridicate la această trăsătură s-au declarat mai mulțumiți de viață și mai rezistenți în fața dificultăților. În contrast, cei cu nivel ridicat de neuroticism au raportat mai multe emoții negative și o calitate mai scăzută a vieții.
