Secția ATI pentru nou-născuți de la Marie Curie funcționează cu personal insuficient, iar consecința imediată este reducerea capacității de internare pentru copiii aflați în stare critică. În prezent, în secție sunt 27 de copii, iar la nivel național alți 10-15 nou-născuți așteaptă un loc. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției ATI nou-născuți, a cerut reducerea cu cinci a numărului de paturi, după ce posturile rămase libere prin plecarea a șapte asistente nu au fost ocupate.
Medicul a explicat direct efectul acestei situații asupra pacienților: „Nu au unde să se ducă. Copiii bolnavi din România nu au unde să se ducă.” Problema depășește un singur spital, pentru că secția primește cazuri aflate la limita supraviețuirii, iar orice restrângere a activității se traduce prin acces mai dificil la îngrijire pentru nou-născuții critici din toată țara.
În paralel, există o investiție aproape finalizată care ar trebui să mărească tocmai această capacitate. Noua clădire a costat 22 de milioane de euro și ar urma să adauge încă 20 de locuri, săli de operație și aparatură modernă. Potrivit Jurnalulnational, problema este că infrastructura nu poate compensa lipsa de personal. Într-o astfel de secție, standardul de îngrijire cere o asistentă pentru un pacient sau, cel mult, pentru doi. În realitate, o asistentă are în grijă 3, 4 sau 5 copii, iar în unele ture de noapte rămân doar trei asistente pentru toți cei 27 de nou-născuți internați.
Cătălin Cîrstoveanu spune că plecările au venit pe fondul suprasolicitării continue. „Asistentele își dau demisia pentru că sunt foarte, foarte implicate în muncă și nu mai fac față sarcinilor pe care le au în fiecare zi”, afirmă medicul. El a redat și ce i-au spus unele dintre ele: „Unele mi-au spus clar, plângând: «Nu mai rezistăm». Și au plecat.”
Deficitul nu poate fi acoperit rapid. După evaluarea șefului de secție, formarea unei asistente debutante durează trei ani pentru a nu face greșeli grave, șase ani pentru un nivel mediu și 9-10 ani pentru a putea fi lăsată singură lângă un pacient în stare gravă. În aceste condiții, secția funcționează deja în regim de avarie, inclusiv prin munca voluntară a medicilor specialiști, primari și rezidenți. Într-una dintre formulele descrise de medic, patru doctori au lucrat o noapte întreagă fără să doarmă deloc.
Pragul critic este indicat pentru luna august. Asistenta-șefă a avertizat că graficul de lucru nu va mai putea fi făcut dacă cineva intră în concediu medical. Medicul a rezumat situația astfel: „Mi-a spus asistenta-șefă, aproape plângând, că, dacă în luna august cineva pleacă în concediu medical, dacă se întâmplă ceva, s-a terminat. Nu avem grafice.” Copiii tratați aici vin din sala de operație „cu instabilitate hemodinamică gravă, cu insuficiență respiratorie gravă, care au câte 10-15 pompe conectate”.
Cătălin Cîrstoveanu avertizează că riscul nu se oprește la această vară. Dacă situația rămâne neschimbată încă un an, închiderea treptată a secțiilor devine un pericol concret. „Nu au cum să facă ture suplimentare. Nu se mai acoperă graficul cu totul.”
