Graba din cabinet nu mai ține doar de stilul unui anumit medic, ci de presiunea tot mai mare din sistem. Dr. Theo Trandafirescu, profesor universitar la Facultatea de Medicină a Universității Mount Sinai din New York și medic la Queens Hospital Center, spune că medicii lucrează în condiții care le reduc timpul, le consumă energia și le schimbă direct felul în care pot îngriji pacienții.
Efectul se vede chiar în timpul consultației. Timpul alocat unei consultații a ajuns la aproximativ o cincime față de cel de acum câteva decenii. În ambulatoriu, medicii petrec între jumătate și două treimi din program cu activități birocratice, nu cu îngrijirea pacienților. Când discuția se încheie repede sau atenția medicului rămâne mai mult la ecran, cauza poate fi această presiune constantă asupra timpului.
Consecințele merg mai departe decât disconfortul din cabinet. Potrivit explicațiilor oferite de medic, subfinanțarea și lipsa de paturi îi obligă pe doctori să trieze pacienții, adică să decidă cine primește prioritate într-un sistem care nu poate acoperi tot. Acest eșec al sistemului se poate întoarce apoi împotriva lor inclusiv penal. În aceste condiții, relația medicală ajunge să fie încărcată de teamă, grabă și defensivă, tocmai într-un spațiu în care ar fi necesare atenția și claritatea.
În interviul acordat pentru Revista Ioana, Dr. Theo Trandafirescu descrie schimbarea de fond din actul medical: „Relația dintre medic și pacient se deteriorează din cauza unor factori tehnologici, economici și socioculturali care au modificat profund dinamica actului clinic. [ ] Adoptarea pe scară largă a unor modele de afaceri, inclusiv concurența, publicitatea, remunerarea bazată strict pe productivitate și transformarea îngrijirii în unități relative de valoare, a transformat medicina dintr-o profesie liberală într-o afacere.” Când presiunea productivității intră în cabinet, spațiul pentru explicații, răbdare și ascultare se reduce.
Medicul arată și de ce epuizarea profesională are efecte directe asupra relației cu pacientul. Utilizarea sistemelor de dosare medicale electronice crește de 2,5 ori riscul de burnout, iar aproximativ 75% dintre medicii care raportează simptome de epuizare indică aceste sisteme drept factor principal. Când o parte atât de mare din energie este consumată de documentare și completare, prezența medicală are de suferit.
„Burnout-ul în rândul medicilor este un sindrom legat direct de muncă, caracterizat prin epuizare emoțională, depersonalizare și un sentiment diminuat al realizării personale. În SUA, studiile arată că ratele de prevalență depășesc 50%.” În practică, această epuizare poate însemna mai puțină disponibilitate emoțională, mai puțină răbdare și un risc mai mare ca relația cu pacientul să devină rece.
Vulnerabilitatea la burnout este mai mare în cazul femeilor, al medicilor tineri și al persoanelor la care perfecționismul și empatia excesivă sunt prezente. Tocmai medicii foarte implicați pot ajunge mai repede consumați. În primii doi ani ai pandemiei, aproximativ 60% dintre medici au raportat cel puțin o caracteristică a „traumei morale”. „Aceasta descrie suferința psihologică profundă pe care o resimt medicii atunci când constrângerile sistemice îi împiedică să acorde îngrijirea adecvată, erodându-le capacitatea de implicare autentică.”
Presiunea nu vine doar din birocrație și lipsa de timp. În UPU și în secțiile de psihiatrie, între 40% și 70% dintre lucrătorii din sănătate sunt afectați de violență psihologică și verbală. Cele mai expuse categorii sunt asistentele medicale, femeile și medicii aflați la început de carieră. Peste consultațiile mai scurte și teama de răspundere individuală, această realitate poate fisura și mai ușor relația medic-pacient.
Pentru prevenirea violenței la locul de muncă, Dr. Theo Trandafirescu propune cinci direcții: angajament administrativ, analiza locului de muncă, controlul pericolelor, educație și formare, unde dă ca exemplu echipele BERT din SUA, precum și o evidență și evaluare strictă.
