Sindromul alfa-gal, o alergie la carne roșie declanșată de mușcături de căpușe, afectează aproape 500.000 de americani. Afecțiunea poate provoca reacții care pornesc de la erupții pe piele și pot ajunge până la șoc anafilactic.
Față de 2013, numărul testelor pozitive pentru anticorpul alfa-gal a crescut de 100 de ori până în 2024, potrivit unui raport al cercetătorilor de la Universitatea Virginia Commonwealth. Creșterea arată că problema nu mai pare izolată, iar atenția după o mușcătură de căpușă contează pentru persoanele care petrec timp la iarbă verde, în grădină sau în pădure.
Sindromul alfa-gal apare după mușcătura căpușei stea singuratică, identificată drept principala cauză în SUA. Alergia nu este la carnea în sine, ci la alfa-gal, un tip de zahăr prezent în majoritatea mamiferelor, inclusiv vită, porc și miel, dar nu și la om. Dr. Bobbi Pritt, șefa secției de microbiologie clinică la Mayo Clinic, a explicat mecanismul astfel: „Căpușa injectează alfa-gal direct din saliva sa în sânge, iar corpul [uman] nu este obișnuit să vadă alfa-gal în acest mod.” După mușcătură, organismul poate începe să reacționeze la alimente tolerate înainte fără probleme.
Simptomele pot include erupții cutanate, urticarie și dureri de stomac. Pot apărea și diaree, vărsături și dificultăți de respirație. La fiecare nou consum de carne roșie, reacțiile se pot agrava. În formele severe, sindromul poate duce la șoc anafilactic, o urgență medicală.
Problema nu se oprește la o friptură sau la un burger. Potrivit Revista Ioana, surse ascunse de alfa-gal pot exista în produse lactate, untură, supă de oase, produse cu gelatină animală și chiar în medicamentul pentru chimioterapie cetuximab. Pentru persoanele care dezvoltă această alergie, rutina poate însemna mai multă atenție la ingrediente, la mesele în oraș și la discuțiile cu medicul înaintea unui tratament.
Creșterea numărului de cazuri este legată și de extinderea habitatului căpușei stea singuratică. În SUA, aceasta se extinde din sud spre nord-est, până în New England, pe fondul încălzirii climatice. În luna mai, Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al SUA a anunțat noi inițiative împotriva bolilor transmise de căpușe, inclusiv finanțare pentru cercetarea sindromului alfa-gal.
Contextul medical este diferit față de alte boli transmise de căpușe. Boala Lyme este cunoscută de zeci de ani, dar sindromul alfa-gal este mult mai nou. Afecțiunea a fost identificată pentru prima dată în anii 2000, iar legătura clară cu mușcăturile de căpușe a fost stabilită în 2008.
Medicii avertizează că expunerile repetate pot agrava alergia. Dr. Bobbi Pritt spune: „Nu vrei să înfrunți sindromul alfa-gal de unul singur. Există potențialul, mai ales după expuneri repetate, de a avea o reacție alergică severă, care să pună viața în pericol.”
Dr. Mario Rodenas, profesor asociat de alergologie și imunologie la Universitatea Yale, explică faptul că o nouă mușcătură poate crește concentrația anticorpilor alergici împotriva alfa-gal. „Am aflat că dacă ai expuneri frecvente la căpușe, odată ce dezvolți acest [sindrom], dacă mai ai o altă expunere la căpușe, aceasta poate ridica sau crește concentrația de anticorpi alergici împotriva alfa-gal. Deci perpetuezi problema. Unii oameni au depășit această afecțiune pentru că au evitat alte mușcături de căpușe. Dar trebuie să urmărim oamenii [pe termen mai lung], deoarece nu am putut face asta până acum, boala fiind atât de nouă.”
După o mușcătură de căpușă, mai ales dacă apar reacții după consumul de carne roșie, medicii atrag atenția că este nevoie de prudență. Pentru cei care observă astfel de simptome, două lucruri devin esențiale: mai multă atenție la ce mănâncă și o discuție cu un medic înainte ca următoarea expunere sau următoarea masă să ducă la o reacție mai severă.
