Studiu amplu confirmă riscurile refuzului vitaminei K la nou-născuți

Studiu amplu confirmă riscurile refuzului vitaminei K la nou-născuți

Riscuri crescute de sângerări pentru bebelușii care nu primesc injecția

Administrarea unei doze de vitamina K imediat după naștere este o procedură standard menită să protejeze nou-născuții de hemoragii grave. Un studiu de anvergură desfășurat în Suedia arată că bebelușii care nu primesc această injecție au un risc considerabil mai mare de a suferi sângerări, inclusiv la nivel cerebral, în primele șase luni de viață.

Cercetarea, publicată în jurnalul de specialitate JAMA Pediatrics, a analizat datele a peste două milioane de nou-născuți între anii 2003 și 2021. Rezultatele au indicat că sugarii care nu au primit doza de vitamina K au fost de 1,5 ori mai predispuși la sângerări și de aproape trei ori mai predispuși la hemoragie intracraniană, comparativ cu cei care au beneficiat de injecție. Din totalul copiilor incluși în studiu, 24.089 nu au primit injecția profilactică.

De ce este necesară vitamina K la naștere

Vitamina K este un element fundamental în procesul de coagulare a sângelui, ajutând organismul să producă proteine specifice, precum protrombina. Nou-născuții au rezerve foarte scăzute de vitamina K din mai multe motive. În timpul sarcinii, doar o cantitate redusă traversează placenta de la mamă la făt. Ulterior, laptele matern conține în mod natural o cantitate mică, iar flora intestinală a bebelușului nu este suficient de dezvoltată pentru a produce propria vitamină K. Astfel, injecția administrată la naștere previne boala hemoragică prin deficit de vitamina K, o afecțiune rară, dar care poate avea consecințe severe.

Injecția este mai eficientă decât varianta orală

Părinților care refuză injecția li se poate oferi o alternativă sub formă de picături orale. Totuși, studiul suedez a constatat că doza unică administrată intramuscular oferă cea mai bună protecție. Sugarii care au primit vitamina K pe cale orală au prezentat un risc de sângerare de peste două ori mai mare decât cei cărora li s-a administrat injecția. O posibilă explicație este administrarea inconstantă a dozelor orale, care trebuie repetate pe parcursul mai multor săptămâni pentru a fi eficiente. Pe parcursul studiului, rata bebelușilor care nu au primit injecția a crescut de la 0,66% în 2006 la 1,50% în 2021, conform datelor analizate Revista Ioana.

Autorii studiului leagă această creștere de ezitarea generală față de procedurile medicale profilactice, cum ar fi vaccinarea. Ei subliniază nevoia unei mai bune informări a părinților și a persoanelor care îngrijesc copiii despre importanța și siguranța acestei proceduri. În absența dozei de vitamina K, primele luni de viață ale unui copil vin cu un risc crescut de complicații hemoragice, iar injecția unică rămâne cea mai sigură metodă de prevenție.