Nu există un număr fix de minute după care ochii încep să fie afectați de ecrane. Dr. Irina Bartoș, medic oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică faptul că mai important decât căutarea unei limite „sigure” este felul în care folosim dispozitivele. Pentru multe persoane, munca, mesajele și relaxarea se desfășoară pe același telefon sau laptop, iar expunerea prelungită poate duce la oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap.
Dacă spre finalul zilei apar senzația de ochi „nisipoși”, imagine ușor dublată sau durere de cap, primul lucru care trebuie analizat este rutina zilnică. Medicul arată clar ce măsuri simple pot reduce disconfortul: „Important este modul în care folosim ecranele: să facem pauze regulate; să păstrăm o distanță corectă față de monitor (aproximativ 50-70 cm); să avem iluminare adecvată; să clipim mai des, deoarece în fața ecranelor frecvența clipitului scade. La copii și adolescenți, timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber.”
În practică, asta înseamnă să nu ții laptopul foarte aproape de față, să lucrezi într-o lumină potrivită și să introduci pauze regulate în program. Potrivit Lyla, protejarea ochilor nu se rezumă însă doar la timpul petrecut în fața ecranelor. Din aceeași rutină de prevenție fac parte controalele oftalmologice periodice, purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, spălatul corect pe mâini și evitarea atingerii ochilor cu mâini murdare.
Pentru copii și adolescenți, recomandările sunt mai stricte. Timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber, iar pentru copiii foarte mici atenția este și mai mare. Cercetători din Marea Britanie cer reconsiderarea ghidurilor de utilizare a ecranelor pentru copiii sub doi ani, iar o analiză sistematică amplă a concluzionat că bebelușii sub doi ani nu ar trebui să aibă deloc timp intenționat de utilizare a ecranelor, din cauza impactului negativ asupra dezvoltării. Există și exemple concrete de reguli în familie: Vanessa Gordon a stabilit pentru copiii ei, Sarah (12 ani) și Ben (8 ani), o limită de 20 de minute pe zi pentru Snapchat.
Și alimentația contează pentru sănătatea vederii. Sunt utile alimente obișnuite care aduc vitamina A din morcovi, cartofi dulci și ficat, luteină și zeaxantină din spanac și broccoli, Omega-3 din pește gras, nuci și semințe, dar și vitaminele C și E din citrice, ardei și migdale. În privința suplimentelor, recomandarea medicului este fermă: „În anumite situații, vitaminele și suplimentele pot fi utile, însă acestea nu trebuie administrate fără recomandare medicală. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot avea beneficii, însă nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice regulate. Recomandarea suplimentelor trebuie individualizată, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate.”
O rutină simplă poate face diferența: monitorul așezat la 50-70 cm, pauze regulate, lumină bună, clipit mai des, ieșiri afară cu copiii, ochelari de soare cu protecție UV la îndemână și evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare. Semnele că rutina actuală nu este potrivită sunt clare: oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap după perioade lungi petrecute la ecrane. În acest context, controlul oftalmologic periodic rămâne esențial.
