Presiunea financiară care se prelungește ani la rând nu înseamnă doar oboseală și stres zilnic. Un studiu publicat în revista „Innovations in Aging”, realizat de cercetători de la University College London, arată că dificultățile financiare persistente au fost asociate cu rezultate cognitive mai slabe mai târziu în viață și cu o stare generală mai proastă a sănătății creierului.
Analiza a urmărit 2.759 de persoane din Regatul Unit. Cercetătorii au evaluat situația financiară a participanților în trei momente-cheie ale vieții, la 26, 43 și 53 de ani. Au fost considerați în dificultate persistentă cei aflați în ultimii 20% ca venituri în cel puțin două dintre aceste etape. Aproximativ unul din șase participanți s-a aflat în această situație de venituri reduse persistente.
La 53 de ani, grupul aflat în dificultate persistentă avea deja rezultate cognitive mai slabe. Mai târziu, între 69 și 71 de ani, scanările cerebrale au arătat că persoanele cu venituri mai mici aveau o stare generală mai proastă a sănătății creierului. Studiul nu precizează dacă este vorba despre atrofie, leziuni sau alți markeri anume, însă semnalul identificat de cercetători rămâne clar.
Autorii leagă stresul financiar cronic de sănătatea creierului și sugerează că presiunea continuă poate afecta regiuni implicate în atenție și în luarea deciziilor. Sunt funcții folosite zilnic pentru menținerea echilibrului în viața de zi cu zi. Revista Ioana notează că tema se înscrie într-o discuție mai amplă despre felul în care creierul poate fi copleșit de crize și presiuni continue, iar acest studiu adaugă un factor concret și măsurabil: banii puțini, pe termen lung.
Datele arată și că efectul nu a fost identic pentru toți participanții. Impactul negativ a fost mai pronunțat la bărbați, la persoanele care au avut o copilărie marcată de lipsuri și la cele cu risc genetic mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.
Dr. Jacques Wels, de la departamentul UCL pentru sănătate și îmbătrânire de-a lungul vieții, a explicat ce diferențiază această cercetare de altele: „Cele mai multe studii privind îmbătrânirea cognitivă analizează dificultățile financiare într-un singur moment al vieții. Studiul nostru, care folosește date strânse pe parcursul mai multor decenii, ne permite să observăm că acumularea dificultăților de-a lungul mai multor ani este asociată cu cele mai slabe rezultate privind sănătatea cognitivă, și nu episoadele ocazionale de adversitate.”
Rezultatele indică faptul că o perioadă grea nu este echivalentă cu ani întregi de nesiguranță financiară. Ceea ce pare să conteze cel mai mult este acumularea dificultăților. Studiul nu clarifică dacă efectele pot fi reversibile atunci când situația financiară se îmbunătățește, însă concluzia practică formulată în text este că presiunea constantă merită redusă cât mai devreme.
Autorii leagă concluziile și de contextul actual, în care multe familii trăiesc cu sentimentul că aleargă continuu după cheltuieli. Ei spun: „Având în vedere actuala criză a costului vieții, în contextul în care un număr record de gospodării raportează dificultăți financiare, [concluziile] ilustrează încă o dată importanța sprijinirii gospodăriilor vulnerabile.”
