Contextul familial, mai important decât statutul marital
Ideea că divorțul părinților afectează sănătatea mintală a copiilor este larg răspândită, însă un nou studiu publicat în jurnalul Psychiatry Research aduce o perspectivă diferită. Cercetarea sugerează că nu separarea în sine este factorul determinant, ci mai degrabă problemele familiale care o însoțesc frecvent, în special afecțiunile mintale și consumul de substanțe al părinților.
Studiul, realizat pe un eșantion de 128.264 de adulți din SUA cu vârsta de peste 18 ani, a analizat date colectate între 2021 și 2024. Rezultatele inițiale au arătat că adulții care au trecut prin divorțul părinților în copilărie au prezentat un risc cu 41% mai mare de a suferi de depresie la vârsta adultă, comparativ cu cei ai căror părinți au rămas căsătoriți. Însă, după ce cercetătorii au ajustat datele pentru a include factori precum bolile mintale și consumul de substanțe al părinților, legătura statistică dintre divorț și depresie s-a redus considerabil, devenind nesemnificativă.
Cifrele demonstrează o corelație puternică între divorț și aceste provocări familiale. Peste unul din cinci respondenți cu părinți divorțați a declarat că a crescut cu un părinte care suferea de o boală mintală, în timp ce în grupul celor cu părinți căsătoriți proporția a fost sub unul din zece. Similar, tulburările legate de consumul de substanțe au fost raportate de 35% dintre persoanele cu părinți divorțați, față de doar 15% în rândul celor cu părinți care au rămas împreună.
Prevalența depresiei și factorii asociați
Potrivit datelor citate de Medicalxpress, prevalența depresiei a fost de 14,1% în rândul adulților cu părinți căsătoriți continuu, de 19,2% la cei cu părinți divorțați și de 18,7% la cei ai căror părinți nu au fost niciodată căsătoriți. După cum explică Mary Kate Schilke, lector la Universitatea Tyndale, „oamenii pot presupune că divorțul în sine este cel care pune copiii în pericol de depresie mai târziu în viață, dar descoperirile noastre sugerează că povestea este mult mai complexă. Provocările familiale care apar adesea odată cu divorțul, în special bolile mintale și consumul de substanțe ale părinților, par a fi mult mai importante în explicarea riscului de depresie pe termen lung.”
Analiza s-a extins și asupra adulților ai căror părinți nu au fost niciodată căsătoriți. Aceștia au prezentat un risc cu 31% mai mare de depresie, dar și în acest caz, asocierea a fost explicată în mare parte de aceiași factori de mediu familial. Esme Fuller-Thomson, profesor la Universitatea din Toronto, a subliniat că „știm remarcabil de puțin despre sănătatea mintală pe termen lung a adulților ai căror părinți nu s-au căsătorit niciodată”. Descoperirile studiului Lyla arată că riscul crescut de depresie este „în mare măsură atribuibil altor adversități din copilărie, în special bolilor mintale și consumului de substanțe ale părinților.”
Protecția copiilor prin sprijinirea părinților
Concluzia principală a cercetării nu este că divorțul nu are un impact emoțional, ci că eforturile de prevenție ar trebui direcționate către cauzele profunde ale suferinței familiale. Sprijinul acordat părinților care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sau cu dependențe devine astfel esențial pentru bunăstarea pe termen lung a copiilor.
Philip Baiden, profesor la Universitatea din Texas la Arlington, afirmă că „sprijinirea părinților care se confruntă cu boli mintale și tulburări de consum de substanțe ar putea fi una dintre cele mai eficiente modalități de a îmbunătăți bunăstarea pe termen lung a copiilor lor”. Cercetarea subliniază, astfel, că sănătatea mintală viitoare a copiilor este mai puțin influențată de statutul marital al părinților și mai mult de provocările concrete cu care se confruntă familia în anii de formare.
