O masă bogată în nutrienți poate avea un efect direct și imediat asupra memoriei, potrivit unui studiu pe șobolani publicat în revista Nature Communications. Cercetarea arată că intestinul trimite un semnal către creier după consumul de alimente, iar acest mecanism este activat de conținutul caloric, nu de gust. În cadrul experimentului, șobolanii care au primit alimente cu aport caloric, fie grăsimi, fie zahăr, au prezentat o activitate cerebrală intensă asociată memoriei, spre deosebire de cei care au consumat băuturi fără calorii.
Cum funcționează comunicarea dintre intestin și creier
Studiul, coordonat de biologul Scott Kanoski, a urmărit traseul acestui semnal neurochimic. Acesta pornește din intestin și urcă prin nervul vag până la o regiune a creierului numită sept medial. Această zonă controlează hipocampul, considerat centrul memoriei. Odată ajuns aici, semnalul declanșează eliberarea de acetilcolină, un neurotransmițător cu un rol esențial în procesele de învățare și fixare a informațiilor.
Efectele pe termen lung ale alimentației
Cercetarea a analizat și impactul pe termen lung al dietei. Șobolanii care au fost hrăniți în tinerețe cu o dietă de tip occidental, bogată în chipsuri, unt de arahide cu ciocolată și sirop de porumb, au dezvoltat un sistem de comunicare intestin-creier slăbit. Aceștia au continuat să aibă dificultăți la testele de memorie chiar și după ce au revenit la o alimentație sănătoasă, ceea ce sugerează că efectele unei diete necorespunzătoare pot fi de durată.
Degradarea sistemului bazat pe acetilcolină este una dintre primele modificări observate în cazul bolii Alzheimer, conform informațiilor citate de Lyla. Autorii studiului subliniază însă o limitare importantă: experimentele au fost realizate exclusiv pe șobolani masculi, prin urmare rezultatele nu pot fi extrapolate automat la oameni. Descoperirile ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii care folosesc stimularea nervului vag, o metodă deja utilizată pentru tratarea epilepsiei și a depresiei.
