De mâine dimineață, sistemul sanitar public intră în grevă generală. Este prima acțiune de acest tip din ultimii zece ani, după ce discuțiile purtate la Cotroceni între sindicatele Sanitas și miniștrii Sănătății și Muncii s-au încheiat fără un acord semnat.
Din dimineața următoare, spitalele vor asigura doar o treime din activitatea secțiilor. Serviciile de urgență rămân funcționale, însă pacienții care au programări pentru operații, investigații și consultații riscă amânări, mai ales în cazurile care nu reprezintă urgențe medicale.
Cei mai afectați sunt pacienții ale căror tratamente pot fi amânate. Efectul direct este reducerea accesului la îngrijire pentru persoanele fără urgențe. În același timp, Guvernul este pus sub presiune să găsească soluții de finanțare și să evite un blocaj de durată în spitale.
Nemulțumirea centrală a sindicatului vizează noul proiect al legii salarizării. Sanitas cere introducerea unui spor pentru gărzile de urgență și plata în funcție de performanță. Conflictul se suprapune peste probleme mai vechi legate de subfinanțarea sistemului sanitar.
Sindicatul contestă noua lege a salarizării deoarece, potrivit acestei formule, spitalele ar urma să plătească salariile, medicamentele și materialele din același contract cu Casa de Asigurări. Această prevedere alimentează temerile legate de lipsa fondurilor pentru tratamente și de instabilitatea veniturilor personalului medical. În practică, aceeași sursă de finanțare ar urma să acopere cheltuielile cu angajații, dar și tratamentele și consumabilele necesare pacienților.
Înaintea negocierilor, ministrul Sănătății a înaintat un memorandum pentru deblocarea a peste 7.800 de posturi. Măsura este condiționată de gradul de ocupare a paturilor din spitale, ceea ce înseamnă că nu se aplică automat în întregul sistem. Ministrul Sănătății a promis rezolvarea cererilor sindicale, însă nu a fost semnat niciun acord, iar Sanitas a decis să continue protestul, potrivit Jurnalul Național.
Față de promisiunea de deblocare a celor peste 7.800 de posturi, pasul care ar fi putut opri greva, semnarea unui angajament, nu a avut loc. Lista revendicărilor include atât lipsa de personal, cât și disputa privind modul în care vor fi plătite salariile în noua arhitectură de finanțare.
Cele două probleme se suprapun direct. Deficitul de personal afectează capacitatea spitalelor de a funcționa, iar disputa salarială ridică întrebarea dacă aceleași bugete vor putea acoperi și tratamentele, și veniturile angajaților. Memorandumul pentru deblocarea a peste 7.800 de posturi rămâne condiționat de gradul de ocupare a paturilor din spitale.
