Regula potrivit căreia micul dejun ar trebui luat în primele 60 de minute după trezire pierde teren în fața unui criteriu considerat mai important: ce pui în farfurie. O analiză a National Institutes of Health arată că nu există o fereastră universal valabilă pentru toată lumea, iar efectele diferă în funcție de vârstă, metabolism și afecțiuni.
Pentru adulții sănătoși, asta schimbă presiunea legată de dimineață. Prima masă poate fi amânată, inclusiv în cazul postului intermitent, atât timp cât micul dejun nu este sărit complet, iar alimentele alese mai târziu sunt echilibrate. Cu alte cuvinte, nu este nevoie să mănânci doar pentru că a trecut o oră de la trezire.
Senzația de foame nu apare la fel pentru toată lumea. Unele persoane o simt rapid dimineața, altele mai târziu. În timpul somnului, organismul consumă energie pentru funcțiile vitale, iar glicemia poate fi ușor mai scăzută la trezire. Acest lucru explică de ce unele persoane simt nevoia să mănânce imediat.
Dr. Vithal D. Bagi, medic cardiolog intervenționist și consultant senior la Apollo Hospitals din Bangalore, explică direct această diferență: „Nu există dovezi clare că toți trebuie să mâncăm în decurs de o oră după trezire. Specialiștii spun că ceea ce mâncăm la micul dejun este mai important decât momentul în care îl consumăm.”
Subiectul a rămas ani la rând în centrul discuțiilor despre stilul de viață sănătos, iar în ultima perioadă s-a răspândit ideea că această masă trebuie luată într-un interval fix după trezire. Potrivit Revista Ioana, specialiștii infirmă ideea că o regulă rigidă ar avea aceeași valoare pentru toată lumea.
Există însă situații în care un mic dejun mai devreme poate avea un avantaj clar. Persoanele cu diabet pot beneficia de el pentru stabilitatea glicemiei. Pentru copii și adolescenți, studiile finanțate de CDC arată rezultate școlare mai bune. Și cei care fac sport dimineața pot avea nevoie de această masă mai devreme.
În cazul adulților, ritmul personal rămâne criteriul de bază. Dr. Vithal D. Bagi spune: „În cazul adulților, este în regulă să mai aștepte puțin înainte de a mânca. Unele persoane simt foame imediat după trezire, altele nu. Este mai bine să ne ascultăm organismul decât să mâncăm doar pentru că așa spune ceasul.”
Amânarea excesivă a mesei poate avea însă efecte nedorite. Dacă aștepți prea mult, foamea poate deveni greu de controlat și poate duce la porții prea mari sau la alegeri mai slabe mai târziu în zi. Pot apărea și oboseala, și lipsa de energie. Același medic atrage atenția că rutina altcuiva nu ar trebui urmată automat: „Dacă așteptăm prea mult până să mâncăm, este posibil să ni se facă foarte foame și să mâncăm prea mult mai târziu. Putem deveni obosiți și lipsiți de energie. Cheia este să înțelegem cum funcționează propriul organism și să nu urmăm orbește ceea ce fac ceilalți.”
Compoziția micului dejun rămâne partea care contează cel mai mult. Recomandarea este un echilibru între proteine, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși. Proteinele pot veni din ouă sau iaurt grecesc. Grăsimile sănătoase pot însemna avocado sau nuci. Carbohidrații complecși pot fi aduși de fulgii de ovăz ori de pâinea integrală.
La polul opus sunt alimentele cu mult zahăr, care dezechilibrează rapid începutul zilei. În această categorie intră cerealele îndulcite, produsele de patiserie și băuturile zaharoase. Ele provoacă fluctuații bruște ale glicemiei și pot lăsa fără energie după puțin timp.
Dr. Vithal D. Bagi rezumă criteriul esențial al dimineții astfel: „Nu contează când mâncăm micul dejun. Contează ceea ce mâncăm.”
